Sunday, April 29, 2012

Recunostinta

Luni dimineata m-am prabusit iar cand sotul meu alerga cu mine in brate catre ambulanta, m-am uitat in urma catre patul in care dormea copilasul meu nestiind daca-l voi mai vedea vreodata. Dar apoi mi-am amintit sa afirm ce-mi doresc, sa gandesc pozitiv, sa cred ca daca vreau sa supravietuiesc trebuie sa raman prezenta, sa nu ma concentrez asupra durerii atroce ce-mi arata gravitatea situatiei si posibilitatile sumbre, si am colaborat cu medicii, practic spunandu-le ce cred ca e, si aveam dreptate. Am fost operata de urgenta, am pierdut jumatate din sange, dar am supravietuit si am primit atata iubire, atata grija, atatea dovezi de afectiune, ca incep sa cred ca aceasta incercare era necesara sa confirme ceea ce am crezut. Tin sa va multumesc pentru urarile de sanatate, de incurajari, sa va spun ca la mai putin de o saptamana de la operatie ma simt excelent, sunt refacuta si abia astept sa-mi reiau viata. Incercarile sunt date sa evoluam. Sunt recunoscatoare pentru tot ce mi se intampla bun, chiar daca forma initiala nu o arata. Am invatat multe din aceasta experienta si probabil ca nu am inteles toate lectiile inca. Minivacanta placuta si va multumesc pentru gandurile bune.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...