Thursday, March 29, 2012

DESPRE CADERE SI RIDICARE



Scriu azi, dupa cateva zile in care nu m-am simtit prea bine si in care in sufletul meu se strecurase indoiala. Incepusem sa cred ca asa trebuie sa fie lumea, cu oameni care daca se cred mai buni decat tine, sunt mai buni decat tine, ca daca esti bun esti de fapt ... in fine, stim toti zicalele noastre din popor.

In fine, azi ma simteam invinsa. Zdrobita. Lipsita de valoare. Si am fost culeasa de pe jos, si mi s-a amintit ca am valoare, ca ce fac e valoros nu in masura in care se valorizeaza totul in invatamant ci prin feed-back-ul real pe care-l primesc de la copii, ca toata energia pozitiva pe care o transmit e receptionata si lucreaza, si azi s-a intors la mine.

Mi s-a reamintit azi ca a trai nu inseamna a fi perfect, a fi in norme, ci a fi om, a nu te considera superior doar pentru ca asa e trendul, si ca daca nu crezi in valoarea unei actiuni, ai libertatea de a nu o face, in ciuda aparentelor avantaje.

Mi s-a amintit de valorile mele, pe care nu le mai vedeam din cauza cetei din mintea mea, din suflet. Tot ce-mi doresc e sa merit toate lucrurile bune care ma coplesesc. Si sa transmit numai lucruri bune. Tuturor.

Multumesc Ramona!
Multumesc Anca!
Multumesc Alexandra!

Multumesc copii!

Va promit ca voi face tot ce pot sa raman pe calea cea pozitiva si reala. Ca nu voi mai crede ca adevarata vocatie si dragostea de oameni pot valora mai putin decat orice altceva! Si daca veti cadea, sa stiti ca nu e nicio rusine. Totul e sa va ridicati si sa mergeti inainte.

Un weekend frumos!

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...