CLIPA PREZENTA

Scriu azi gandindu-ma atat la mine cat si la cei dragi mie, asta insemnand familie, elevi, prieteni. Am invatat de curand un lucru care chiar daca pare common sense, toti uitam sa-l aplicam, si vorbesc aici de a-ti locui corpul in mod constient. Atat eu si cat cei din jurul meu, umblam de cele mai multe ori ca niste zombi posedati de gandurile noastre compulsive, incapabili sa ne conectam la momentul prezent. Vad priviri pierdute atat in clasa, cat si pe strada, si realizez ca si la mine. Si mintea ne duce cand in trecut, cand in viitor, si depinzand de starea noastra, atribuim diverse interpretari tuturor evenimentelor, de cele mai multe ori negative.

Am observat ca daca sunt prezenta vad mai multe, inteleg mai multe, nu mai am ganduri negative pentru ca ma preocupa prezentul, ma enervez mai putin, cu exceptia momentelor cand elevii mei se incapataneza sa ramana absenti, sau mai rau, cand ii vad ca se ascund de mine. 

 Nu inteleg cum a reusit omenirea sa traiasca mai mult in trecut sau viitor decat in prezent, iar noi romanii suntem foarte absenti. Elevii sunt mereu cu ochii pe telefon asteptand ceva care sa-i conecteze la momentul de fata nerealizand ca pot face asta fiind atenti la ce e in jur. 

Azi am gresit fata de una din elevele mele facandu-i observatie in public, dar cred ca a fi absent cu mintea e la fel de rau ca a chiuli. Cred ca atunci cand suntem absenti, chiulim din propria viata. De aceea trece greu timpul, pentru ca sunteti blocati in fluxul gandirii si nu conectati la viata propriu-zisa

Vad ca sportul national e bifarea. Sa bifez si ora asta, ziua asta, saptamana asta, viata asta. O sa ne trezim la sfarsitul vietii ca am bifat-o in loc s-o traim. Nu lasati gandirea sa traiasca pentru voi, conectati-va la clipa prezenta si veti castiga foarte mult. Tot ce trebuie sa va repetati e sa fiti Aici si Acum. Celelalte vin de la sine.

Cat de mult ati fost prezenti azi in viata voastra?