Draga mea țară,
Îți mulțumesc că mi-ai dat rădăcini și oriunde aș fi plecată știu de unde vin.
Îți mulțumesc că mi-ai umplut copilăria de cântecele tale, de susurul izvoarelor munților tăi frumoși, de căldură și fericire.
Îți mulțumesc pentru oamenii minunați alături de care am crescut.
Știu că încă ai multe răni, și știu că și eu sunt dintre cei care te-au rănit.
Dragă Românie, știu că de mine ține să-ți vindec rănile, cum face un copil cu o mamă care are nevoie de ajutor.
Draga mea țară, azi e ziua ta! Mă uit la copilașii mei, la copilașii tăi, și sunt plină de speranță. Că ei nu vor mai dori să uite de unde sunt. Că ei știu că ei construiesc realitatea. Că ei te vor vindeca, te vor hrăni, te vor întrema. Iar tu le vei da rădăcini. Și oriunde vor fi plecați, vor ști de unde sunt.
Și vor ști mereu unde trebuie să se întoarcă....ACASĂ!
''Dincoace de usa aceasta este Romania'', mi-a spus cumnata mea inchizand acea simbolica granita cu Italia.
Aceste cuvinte au cuprins in ele tot DORUL pe care romanii care traiesc in alte tari il poarta mereu in inima.
Dorul fata de o tara care, asa cum o mama neputincioasa trebuie sa-si abandoneze copiii, i-a gonit de la pieptul ei.
''Ma bucur ca le ofer copiilor un viitor'', imi marturiseste cumnata mea. ''M-as intoarce si maine in Romania daca nu ar fi copiii''. Copii care s-au integrat aici, cel mai mic fiind chiar nascut in acesta tara.
Si totusi, in ciuda avantajelor de aici, identitatea nationala le da putere. Pentru ca pastreaza in trupul lor energia tarii in care au primit viata si care reprezinta radacinile lor.
Mandri ca sunt romani? Da! Pentru ca Romania inseamna traditii, placintele rumenite in cuptor, frumusetea muntilor si mai nou... Simona Halep.
Ma uit prin casa si vad pozele celor dragi de acasa, inclusiv una cu Mihaita, care-mi incalzeste inima.
''Asa ii putem ajuta si pe cei de acasa''. Incepand cu noi care am avut posibilitatea sa venim aici cu Sofia la cel mai mare centru ortopedic din Italia, sa ne asiguram ca totul e bine cu piciorusele ei. Si nu pot sa nu ma gandesc la miliardele de euro trimise in tara de acesti oameni, bani care au ridicat o economie aproape de colaps.
Si poate ar trebui sa ne gandim de doua ori inainte sa spunem cu oarece dispret "Au venit italienii" in lunile de vara, si sa-i primim cu bucurie pentru ca ei raman ceea ce au fost mereu: Romani!
