PERMITE-TI SA FII INCEPATOR

Traim intr-o lume foarte nemiloasa cu greseala sau cu lipsa de experienta. 

Chiar scoala parca exista uneori sa observe in cate feluri o pot "da in bara" copiii si urmaresc cu o reala ingrijorare ca succesul scolar nu reprezinta neaparat si succesul financiar de mai tarziu. 

Din nefericirea tipul de atitudine "Eu stiu, eu stiu!" care e de succes in scoala, ne poate opri in viata sa fim cu adevarat atenti la ce avem de invatat si sa ne faca sa ne concentram atentia pe validarea la locul de munca mai mult decat pe invatarea lucrurilor noi.

Mai rau, ajungem sa ne temem ca nu cumva sa se "prinda" cineva ca abia invatam sa facem un lucru sau altul si, in loc sa cerem ajutor sau sa-i intrebam pe cei care stiu, ne ascundem sau incercam sa-i dam de capat singuri, de multe pierzand timp pretios sau mai rau, dand-o in bara.

Eu am facut parte dintre elevii cu rezultate bune, iar pentru asta, ai nevoie de simpatia profesorului. Mi-a luat mult timp si a trebuit sa citesc multe carti de dezvoltare personala ca sa fiu capabila sa accept ideea ca este ok sa nu am habar cum se fac unele lucruri si ca am voie sa fiu incepatoare. 

Faptul ca am devenit profesor nu m-a ajutat foarte mult, intrucat oamenii se asteapta ca tu sa le stii pe toate, prin "fisa postului", cand vine vorba de materia pe care o predai, ca sa nu mai spun de metode de predare, noile tehnologii, schimbarile din ce in ce mai rapide din societate. 

Insa expertiza vine odata cu experienta, invatarea si greselile, greseli care sunt foarte putin acceptabile in domeniul meu si realizez ca am pierdut prea mult timp incercand sa-mi ascund partile ce mai aveau nevoie de imbunatatire. Acum sunt multumita ca sunt in continuu progres si ca invat cate ceva nou zilnic.

De ce aceasta postare, pe aceasta tema? 

Pentru ca avem nevoie sa ne eliberam de stresul inutil pe care programarea din scoala de tipul "sa nu ma prinda ca nu stiu/ca nu am inteles" ni l-a indus si pe care probabil acum ni-l inducem si noi insine. 

Ma uitam zilele trecute la o emisiune despre anii 90' si am vazut un calculator ca cel din imagine. M-a incercat mai intai rasul dar apoi am realizat ca daca nu ar fi fost acel inceput, probabil nici tableta sofisticata ce statea langa mine pe canapea nu ar fi existat.

Oare de ce nu mai intelegem ca procesul de invatare nu este o finalitate ci un progres catre cea mai buna varianta? 

Pana ce sistemul de inavatamant va fi regandit din temelii (si aceasta nu se va intampla prea curand), tot ce putem face este sa constientizam realitatea ca daca vrem sa evoluam cu adevarat, e absolut vital sa trecem prin toate etapele, inclusiv prin aceea de incepator, care uneori o da in bara sau face treaba de mai slaba calitate, asa cum calculatorul meu P484 se bloca atunci cand imi era lumea mai draga.

Daca ti-a placut postarea, te-ar mai putea interesa si capitolele INFRUNTAREA ESECURILOR si INCREDEREA IN TINE din cartea GHID DE FERICIRE PENTRU INCEPATORI precum si

http://balanstefana.blogspot.ro/2013/06/5-lucruri-pe-care-ar-trebui-sa-le-stii.html

http://balanstefana.blogspot.ro/2012/07/puterea-esecului.html