NU EXISTA COPII LENESI

Si nici oameni lenesi, in general vorbind. Cred ca ne-am luat nesabuitul obicei sa ne judecam unii pe altii un pic prea mult, si ne punem in valoare fiecare pas inainte prin observarea nereusitelor celor din jurul nostru.

Dar cel mai tare ma deranjeaza atunci cand oamenii afla ca sunt profesoara, genul de comentarii: Copiii din ziua de azi nu sunt buni de nimic! Ei, nu asa? Lasa ca am fost noi buni, asa-zisa generatie cu cheia de gat, care am luat de bune toate aberatiile romanesti si le-am acceptat. Generatia asta, spre diferenta de noi, au de multe ori si cheia de gat, si parintii peste hotare. In schimb, multi dintre ei sunt extrem de maturi, muncesc din greu si sunt adevarate exemple pentru mine. Faptul ca am evoluat atat de mult li se datoreaza in mare parte elevilor mei.

Dar chiar societatea noastra lasa la urma aceasta comoara a noastra. Sistemul educativ atrage personal din ce in ce mai putin pregatit intrucat nu-i mai convine nimanui sa stea la aprox 800-1000 de ron, cand cu o mica afacere castigi usor 1000 euro/luna, daca nu mai mult. La sedinta cu parintii cu tematica de Bacalaureat au venit parintii sau reprezentantii a 13 copii din 29. Si nu e nevoie sa va spun cat de important e Bac-ul, nu?

Copiii asa-zis lenesi, sunt copii carora nu li s-au insuflat valori si curaj de actiune. Sunt acei copii pe care noi toti, parinti, scoala, societate i-am lasat sa se formeze exclusiv din influentele mediului, pe care i-am descurajat si i-am numit ratati, buni de nimic, analfabeti, pana au devenit asta. Am vazut cum un cuvant de incurajare face minuni in viata unui adolescent. Cred ca ar fi bine ca atunci cand discutam cu adolescentii sa scapam de cliseele de genul: Pe vremea mea, toti eram perfecti, pentru ca nu e adevarat, si pot sa afirm ca vazandu-i pe copiii cu care lucrez eu, incep sa sper ca voi avea o pensie ... la pensie!

Hai sa facem mai multe pentru copiii nostri!